Optimizat Firefox & Chrome

Ion Agarbiceanu si Ion Slavici-doi scriitori ardeleni

Mai sunteti incantati de placerea lecturii?

Chiar daca se citeste mai putin in ultima perioada, tot gasim ceva basme sau povesti specifice copilariei printre scriitorii din zona noastra geografica.


<<<

continut > seitin > simpozion > Ioan Slavici
Citeste tot articolul (chiar daca e mai lung-pot fi postate si romane!) sau poti sa sari direct la sectiunea de imagini (daca sunt luate) sau la cea de mesaje (daca sunt trimise).

Ioan Slavici

Publicat la de admin [show] admin [hide] - nu sunt mesaje- vizualizata de 3048 ori

  • Distribuie si tu daca iti place!
  • Facebook
  • Twitter
  • Google
  • Delicious
  • Digg
  • Technorati
  • Stumble Upon
  • Yahoo Messenger
 

Ioan Slavici – vocea moralizatoare

Motto: Binele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveşte cu firea omenească.-I. Slavici Cunoscând bine realităţile rurale ardelene, Ioan Slavici a fost atent, cu deosebire, la viaţa socială. Observarea universului rural transilvănean şi inventarierea lui riguroasă s-au completat, la Slavici, cu extragerea unor judecăţi morale, prin care oamenii au fost calificaţi în funcţie de normele etice ale colectivităţii şi îndemnaţi la o existenţă mai „potrivită cu firea omului”. Reconstituirea veridică a lumii satului primeşte astfel intenţii declarat moralizatoare. Considerându-se mai presus de toate dascăl, moralistul Slavici a înteles arta ca un mijloc de moralizare a oamenilor, ca un instrument de educaţie civilă şi socială. Nu întâmplator scrie lucrările sale cu caracter pedagogic: Educaţiunea raţională, Educaţiunea fizică, Educaţiunea morală, Educaţiunea profesională, Povete pentru buna creştere a copiilor, toate având un rol de formare, de cunoaştere şi îndrumare. Opera lui Slavici este dominată de o puternică tendinţă moralizatoare, educativă. Predominanţa eticului în structura personalităţii sale “venea de la mama sa, care îi dădea în copilărie asemenea învăţături de toleranţă într-un spaţiu în care coexistau naţionalităţi diferite, cum era cel al Şiriei natale”. Aceste sfaturi şi le amintea scriitorul şi la bătrâneţe, notându-le în lucrarea lui memorialistică Lumea prin care am trecut: “Când întâlneşti în calea ta un român, - îmi zicea mama, - să-i zici Bună ziua!, dar maghiarului să-i zici ionapot! , iar neamţului Guten Tag! şi treaba fiecăruia dintre dânşii e cum îţi dă răspuns. Tu datoria să ţi-o faci şi faţă cu cei ce nu şi-o fac pe a lor faţă de tine. Ea mă mustra deci cu multă asprime când afla ca strig şi eu Ungur bungur! şi Neamţ coţofleanţ! Săracii de ei, - îmi zicea - nu sunt vinovaţi că n-au avut parte să fie români!” Alături de sfaturile materne, Slavici păstra ca îndreptar de viaţă - dobândit mai târziu - iînvăţăturile filosofului chinez Confucius, care i se păreau "atât de înţelepte", încât îşi făcea mustrări când se abătea de la ele. “Acestea sunt mai ales patru: iubirea de dreptate, iubirea de adevăr, buna credinţă şi mai ales sinceritatea, fără de care şi cele mai frumoase fapte sunt făţărnicie vrednică de dispret”. Astfel, Slavici încadra învăţăturile mamei sale într-un mediu educaţional mai larg: colectivitatea rurală, “gândul lumii, din care dânsa făcea parte”. "Gândul lumii" sau "gura lumii" sau "gura satului", cum suna titlul unei nuvele, reprezintă, în universul perfect structurat al satului ardelean, suprema instanţă morală, care sancţionează prompt abaterile de la normele de comportare. Această lume rurală este privita de Slavici în primele lui nuvele într-o aură idilică: în “Scormon”, “La crucea din sat”, “Gura satului”, “Popa Tanda” şi chiar în “Budulea Taichii”, conflictul nu este atat de puternic încât să nu-şi afle o rezolvare fericită datorită unui concurs de împrejurări ori înţelepciunii oamenilor. În asemenea nuvele, individualităţile energice - comparabile cu ambiţioşii lui Stendhal, în cazul lui Huţu din Budulea Taichii, sau întruchipare a "instinctului de colonizare", cum îl caracteriza G. Calinescu pe Parintele Trandafir din Popa Tanda - ajung în final la un acord cu comunitatea în mijlocul căreia trăiesc (fie că o adaptează pe aceasta unor imperative de comportament, fie că se adaptează ei înşişi) sau cu propria lor conştiinţă, conformă structural cu etica mediului lor natal, ca în situaţia lui Huţu. Scriitorul crede că pentru păstrarea “bunei rânduieli morale” orice mijloc poate fi folosit. Numai o naţiune morală, gândeşte Slavici, este capabilă să lupte pentru afirmarea ei.Vieţuirea morală este un semn al forţei şi unităţii, iar moralitatea unui popor nu se exprimă numai în limbă, ci “în toate manifestările sufleteşti”, pentru că “românii au particularul lor fel de a gândi şi de a simţi, au vederile lor în ceea ce priveşte binele şi frumosul în viaţa morală ori formele intuitive, au gustul lor estetic”. În acelaşi timp, autorul vede lucrarea artistică şi literară ca pe o acţiune de asanare a relelor, ca pe o contribuţie efectivă la realizarea progresului cultural şi moral. În acest sens, scriitorul trebuie să fie un adevărat dascal, să educe şi să îndrume : “Nu puteam să mă împac cu gândul că lectura de orice fel e numai o plăcută piedere de vreme. În gândul meu, rostul scrierii a fost totdeauna îndrumarea spre o viaţă potrivită cu firea omenească” Moralitatea este un factor extrem de important în scrierile lui Slavici. Mai mult ca la orice alt scriitor, aici observam cum prin cuvintele naratorului obiectiv transpare deseori un spirit justiţiar. Finalul operelor aduce o stare de echilibru, care este atins tocmai prin pedepsirea tuturor personajelor care prezintă lacune din punct de vedere etic. În finalul nuvelei Moara cu noroc, în tabloul final, apar bătrâna mamă şi copiii, expresia înţelepciunii şi , respectiv, a inocenţei ; Ghiţă şi Ana au căzut victima propriilor păcate şi moartea lor a creat contextul pentru un nou început – viaţa copiilor lor. Romanul Mara culminează cu moartea măcelarului Hubăr, vinovat de destinul ratat al lui Bandi; băiatul este mijlocul prin care Hubăr este tras la răspundere pentru păcatul său, şi pedeapsa lui este moartea. Tot în Mara se observă simţul datoriei foarte dezvoltat în cazul Persidei: ea, spre deosebire de mama ei, probabil din cauza educaţiei obţinute la mănăstire, se ghidează după un cod strict care, deşi la început se află în opoziţie cu sentimentele pentru Nalţ, în timp, ajunge să fie aplicat şi în cazul iubirii. Umanitatea descrisă de Slavici acţionează condiţionată de “interdicţii naţionale şi sociale”, care consfinţesc nclintirea unor raporturi moştenite prin generaţii. În acestă lume, aparent încremenită, banul începe să joace rolul principal, iar preocuparea susţinută pentru acumularea capitalului este justificată prin posibilităţile pe care acesta le deschide pentru a răzbate în societate. Caracterul moralizator transpare şi de această dată, cu sublinierea neneorocirilor al căror izvor este goanna după avuţie materială, sursă de putere primejdioasă pentru menţinerea echilibrului sufletesc al omului. Dumitru Micu a apropiat opera lui Slavici de “Comedia umană”, considerându-l pe prozatorul roman “un Balzac al satului romnesc” : “Prin ascuţitul simţul realist, I. Slavici a inaugurat în literature română o puternică direcţie, care atât prin el cât şi prin continuatori de talia unui Liviu Rebreanu sau Agârbiceanu, brăzdează adânc epica, până în zilele noastre”. Moralist convins, scriitorul cere oglindirea vieţii prin prisma unor înalte idealuri sociale şi morale. Frumosul estetic trebuie să fie astfel încât să ne ridice mai presus de toate zilele, să ne sustragă de la preocupările egoiste căci “Vremurile vin; vremile se duc: lumea merge înainte, iară omul, când cu lumea, când împotriva ei”. ( Popa Tanda )
BIBLIOGRAFIE Magdalena Popescu ”Ioan Slavici”, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1977 Istoria Literaturii Romane, Bucureşti, 1934 Ioan Slavici ”Nuvele”, Ed.Minerva, Bucureşti, 1973 Pompiliu Marcea”Ioan Slavici”, Bucureşti, EDP,1968

sus

<<<


Tag cloud



Imagini

Nu sunt imagini la acest articol

sus

<<<


Mesaje


Puteti sa ne trimite-ti un mesaj folosind formularul de mai jos


(complectati toate campurile)
Formular-contact

COD CAPTCHA

sus

<<<