Optimizat Firefox & Chrome

Ion Agarbiceanu si Ion Slavici-doi scriitori ardeleni

Mai sunteti incantati de placerea lecturii?

Chiar daca se citeste mai putin in ultima perioada, tot gasim ceva basme sau povesti specifice copilariei printre scriitorii din zona noastra geografica.


<<<

continut > blaj > scoala > impresii proiect
Citeste tot articolul (chiar daca e mai lung-pot fi postate si romane!) sau poti sa sari direct la sectiunea de imagini (daca sunt luate) sau la cea de mesaje (daca sunt trimise).

impresii proiect

Publicat la de prof. Sabina MARINESCU [show] prof. Sabina MARINESCU [hide] - nu sunt mesaje- vizualizata de 3586 ori

  • Distribuie si tu daca iti place!
  • Facebook
  • Twitter
  • Google
  • Delicious
  • Digg
  • Technorati
  • Stumble Upon
  • Yahoo Messenger
 

I-am cunoscut la ei acasă şi am devenit prieteni

Pornit din iniţiativa doamnei profesoare Emilia Caceu de la Şcoala „Ştefan Bozian” din Şeitin, judeţul Arad, care a fost dornică să-şi revadă meleagurile natale, domnia sa având rădăcinile la Sâncel, lângă Blaj, a trecut ceva timp până m-am hotărât să iau legătura cu dumneaei, nu pentru că ideea unui parteneriat nu-mi surâdea la momentul respectiv, ci din cauza agendei zilnice prea încărcate. Cunoşteam beneficiile unei astfel de activităţi, deoarece tocmai incheiasem o colaborare cu o şcoală din Maramureş pe teme de folclor şi eram convinsă că atât elevii, cât şi cadrele didactice vor avea numai de câştigat în ceea ce priveşte latura culturală, dar şi cea morală. Totul de derula prin primăvara lui 2010. A venit vara, l-am contactat pe domnul director de atunci, profesorul Dan Matica, cu care am colaborat telefonic şi prin internet, domnia sa lăsându-mă să aleg pe mine tema. A mai trecut ceva timp până să stabilesc tema şi obiectivele proiectului având în vedere că Blajul şi Aradul au foarte multe puncte comune: istoria, literatura, viticultura etc. În final am ales o temă de literatură pornind de la premiza că elevii citesc tot mai puţin şi prin activităţile din cadrul proiectului să le dezvoltăm interesul şi gustul pentru lectură. Problema era cum să procedăm. De comun acord am decis să facem o punte de legătură între doi mari prozatori ardeleni, unul uitat de autorii de manuale şi chiar de cei care întocmesc listele de lecturi particulare, iar altul care e cunoscut elevilor numai din clasa a VII-a prin nuvelele sale, deşi ambii au creat atâtea scrieri pentru copii accesibile chiar din ciclul primar. Vă daţi seama că pentru Blaj nu putea fi decât Ion Agârbiceanu, iar pentru Arad nimeni altul decât Ioan Slavici, iar proiectul l- am numit sugestiv Acasă la Ion Agârbiceanu şi Ioan Slavici- doi scriitori ardeleni. Odată stabilite echipele de lucru şi obiectivele, ne-am apucat de treabă, astfel încât prima vizită de proiect a avut loc la Blaj în octombrie 2011. Agenda vizitei a fost foarte încărcată, însă n-am crezut că va exista atâta sincronizare între noi, colegii şi elevii din Şeitin, astfel încât să putem duce la bun sfârşit tot ce ne-am propus. În ciuda frigului care s-a ascuţit de la o zi la alta, dar mai ales datorită receptivităţii colegilor, a elevilor, a părinţilor i a colaboratorilor, activităţile au fost o reuşită. În prima zi s-au înfiripat prietenii, s-au făcut schimburi de experienţă între cadrele didactice de la cele două şcoli. A doua zi l-am vizitat pe Agârbiceanu acasă la Cenade unde am pătruns în universul vieţii şi scrierilor sale prin amabilitatea profesoarei Livia Breaz şi a soţului, preotul Ştefan Breaz, prin prezentări Power Point, prin vizitarea şcolii unde există o galerie de fotografii cu familia prozatorului şi a bisericii unde acesta a fost botezat. Elevii au pus în scenă nuvela „Melentea”. Prin felul cum au intrat în pielea personajor, ei şi-au arătat bucuria că i-am vizitat, dar şi mândria că poate se trag din neamul Agârbicenilor. Am văzut uliţele, peisajul ce înconjoară satul, casele tradiţionale, dar mai ales oamenii, care parcă sunt coborâţi din scrierile celui cu care ne mândrim toţi din această zonă, toate prezentate cu atâta sensibilitate în volumul File din cartea naturii sau Nepoata lui moş Mitruţ. Am plecat de la Cenade mai bogaţi sufleteşte şi l-am urmat pe prozator la Blaj unde a fost elev la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare”, de acest oraş legându-se debutul literar al prozatorului. Clădirea impunătoare a rămas aceeaşi, iar tabolurile de pe pereţi amintesc de personalităţile care au studiat în acest lăcaş de cultură. Cele aproape trei zile au trecut ca o clipă, vizita la Blaj a însemnat o lecţie de literatură, de istorie, dar şi de viaţă pentru toţi- oaspeţi şi gazde. La plecare, despărţirea n-a fost tocmai uşoară. Ne-am luat la revedere cu promisiunea că, după ce l-am cunoscut acasă pe „sfânt părinte al literaturii române”, o să-i şi lecturăm scrierile atât de lirice pentru a cunoaşte mai bine viaţa oamenilor de la Cenade cu activităţile zilnice, cu obiceiurile lor, aşa cum le-a prezentat scriitorul şi ne-am făcut planuri pentru următoarea întâlnire. Am aşteptat cu nerăbdare primăvara pentru a merge la Şeitin acasă la Ioan Slavici. Până atunci, însă, legătura cu noii noştri priteni s-a fortificat prin mailuri, prin telefoane, prin schimburi de impresii. Într-o zi de aprilie însorit, am lăsat în urmă Blajul cu podgoriile unde toamna miroase a tămâios şi coarnă şi însoţiţi de spiritul lui Agârbicenu am pornit spre un alt ţinut binecuvântat de Dumnezeu. Până la Mihalţ, pe firul Târnavei, l-am simţit aproape pe prozatorul de la Cenade. De la Mihalţ unde Târnava se varsă în Mureş am început să mergem pe un drum nebătătorit de noi, dar n-a fost greu deloc. Cei doi feţi cu stea în frunte şi Mara ne-au spus să ţinem drumul pe firul Mureşului, că ea ne aşteaptă la pod la Radna. Şi aşa a şi fost. De la Arad am pătruns într-o altă lume. De la verdele dealurilor cu pomii înfrunziţi, ochii ni s-au delectat cu câmpuri line acoperite cu flori de rapiţă. Galbenul odihnitor ne-a dat speranţă şi încredere că şi acestă întâlnire va fi un succes. Fără multe telefoane şi alte mijloace moderne de comunicare, ne-am trezit în mijlocul şeitinenilor. Fără să mai fi văzut vreodată, pe mulţi dintre ei i-am reperat uşor în mulţime. Pe domnul director Dan Matica l-am găsit aşa cum mi l-am imaginat din corespondenţa de-o vară: tânăr, înalt, cu ochi luminoşi, ca mai târziu după ce-au început activităţile să mai descopăr că e foarte primitor, că are abilităţi de comunicare extraordinare, că iubeşte Şeitinul şi şeitinenii, deşi nu este localnic, prin felul cum a prezentat localitatea şi oamenii. Pe cine credeţi că am mai reperat prin mulţime? Pe domnul inginer Deliman, soţul bunei noastre colege Angela Deliman, care urma să ne fie şi gazdă. Fără să-l cunosc, m-am îndreptat spre dumnealui, i-am spus cine este şi nu m-am înşelat. Toate au fost un semn că am poposit la oameni deosebit de ospitalieri. Colaboratoarele noastre, Emilia Caceu, Angela Deliman şi Angelica Mistor, precum şi celelalte cadre didactice, părinţi, preoţi şi toată suflarea satului ne-au primit cum nici nu ne aşteptau mai bine, ştiau că ne-a fost dor de ei. Copiii n-au prididit să mănânce din plăcinta şeitinenă şi să schimbe impresii de când nu s-au mai văzut. Au urmat câteva zile în care timpul parcă s-a comprimat. Am întâlnit pe doamna profesoară care a jucat într-unul din rolurile unui film după Ioan Slavici, am fost uimiţi de elevii din Şeitin care ne-au introdus în lumea arhaică din zonă prin cântecele şi dansurile populare. Am găsi adevăraţi actori printre elevii şcolii care au pus în scenă scrierea Limir împărat. Felicitări lor şi îndrumătorilor, Angela Deliman şi Angelica Mistor! La căminul cultural din localitate, timp de trei ore, am avut impresia că visez, că nimic din ce se întâmplă acolo nu e adevărat, că sunt într-un loc unde fiecare e un actor sau un cântăreţ ori dansator profesionist. Şi totuşi ... totul s-a petrecut sub ochii noştri. A fost o lecţie de omenie, de dăriure profesională, de morală pentru noi, blăjenii. Vizita de a doua zi la Şiria va rămâne pentru totdeauna în sufletul fiecăruia dintre noi. Am parcurs un drum iniţiatic. Mai întâi la Biblioteca Judeţeană din Arad, unde şi pereţii respiră cultură, istorie, literatură, artă. Am cunoscut partenerii de proiect ai şcolii din Şeitin, am făcut cunoştinţă cu scrierile lui Ioan Slavici din prezentările angajaţilor bibliotecii, din referatele pregătite de elevii claselor V-VIII, iar la Şiria am cunoscut prin programul prezentat de elevi de la şcoala din Galşa o învăţătoare, al doilea domnu Trandafir. Am fost fascinaţi când am aflat gândurile lui Ioan Slavici despre Şiria şi şirieni, când în muzeul memorial am găsit manuscrise, casa părintescă în miniatură, fotoliul pe care sta Mihai Eminescu când îl vizita pe prietenul său şi multe altele. Ne-am transpus pentru o oră în lumea operei lui Slavici şi am înţeles de unde a găsit atâtea subiete interesante pe care le-a dezvoltat în basme, nuvele, snoave ori în romane. De vină sunt în primul rând locurile natale şi oamenii. Multă vreme, după ce am ajuns acasă, le-am vorbit colegilor şi prietenilor despre ospitalitatea şeitinenilor, despre dăruirea profesională a colegilor, despre faptul că se pot face minuni şi la ţară, nu numai la oraş. Pentru elevii noştri a fost o experienţă inedită faptul că au stat în familii, că au cunoscut cum se desfăşoară o zi obişnuită la ţară, au văzut malul Mureşului cu grădinile de zarzavat, unii dintre ei şi acum îmi spun despre o delicateţe: şonca pe care şi-ar dori s-o aibă pe masă măcar câteodată la Blaj. Echipa de proiect a urmărit ca toate activităţile propuse să se desfăşoare pentru ca obiectivele acestuia să fie atinse, iar elevii să acumuleze cât mai multe cunoştinţe despre cei doi scriitori ardeleni. De aceea în octombrie 2011 ne-am întâlnit în Munţii Apuseni căutându-l pe Agârbicenu tot acasă, dar de această dată la Bucium Şasa unde a slujit mulţi ani ca preot. Viaţa oamenilor din acele locuri l-a inspirat în multe din scrierile sale: Fefeleaga, Melentea, Arhanghelii. Ca să înţelegem şi această latură a scrierilor sale am vizitat mai întâi localitatea minieră Roşia Montană unde există două muzee ale mineritului şi unde am putut vedea uneltele folosite în trecut pentru extragerea aurului, poze reprezentând felul cum munceau oamenii şi galerii de unde se extrăgea aurul. Apoi am poposit la casa Fefeleagăi din Bucium Şasa unde femeia bătută de soartă trăieşte prin lucrurile rămase şi care sunt adăpostite în casa sărăcăcioasă în care ea a încercat să-şi crescă copiii muncind cinstit alături de Bator, adică ducând piatră de pe Dealul Băilor la cei bogaţi pentru a extrage aur din ea. Copiii au rămas impresionaţi şi au realizat că ei au o copilărie lipsită de griji şi că trebuie să preţuiască tot ce au. Produsul final al acestui proiect este o revisă care va cuprinde aspecte din toate activităţile propuse şi desfăşurate. Beneficiul lui este că i-am motivat pe elevi să citească, prin lectură îmbogăţindu-şi vocabularul şi putând să comunice cu mai multă uşurinţă. Ei au reţinut mesajul fiecărei întâlniri care a fost şi o lecţie de viaţă pentru ei. Citind scrierile lui Ion Agârbiceanu şi Ioan Slavici putem să spunem oricui că aceştia au devenit prietenii noştri, pentru că am avut de învăţat multe de la ei. Un alt beneficiu al proiectului este şi acela că am cunoscut altă zonă a ţării cu specificul ei: oameni, istorie, geografie, tradiţii şi obiceiuri. Elevii de la Şeitin au cunoscut viaţa de la oraş, iar cei de la Blaj cea de la ţară, au pătruns în culisele gastronomiei şeitinene, dar mai presus de toate pe lângă Slavici şi Agârbiceanu ne-am făcut alţi prieteni: am învăţat multe unii de la alţii, ne căutăm, vorbim la telefon, cerem sfaturi, împărtăşim experienţe şi deja colaborăm în cadrul unui alt proiect şcolar prin care descoperim talente literare şi artistice în rândul elevilor, Pădure-prietena mea . Toate acestea ne determină să nu ne spunem rămas bun, ci pe curând. Prof. Sabina Marinescu Şcoala cu clasele I-VIII „Toma Cocişiu” Blaj

sus

<<<


Tag cloud



Imagini

Galerie de 12 imagini pentru articolul impresii proiect
Loading image. Please wait
1 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
1 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
2 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
3 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
4 / 12 ~ ~
5 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
6 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
7 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
8 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
9 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
10 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
11 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj
12 / 12 ~ excursie Apuseni ~ Scoala Blaj

sus

<<<


Mesaje


Puteti sa ne trimite-ti un mesaj folosind formularul de mai jos


(complectati toate campurile)
Formular-contact

COD CAPTCHA

sus

<<<